De vina e europenii astia ca nu neau lasat sa facem treaba, cumietre /s
intrebarea e vor sa se integreze?am crescut in Portugalia,si acolo e mai rau,romii primesc ajutor de la stat adica ajutor social,casa si primariile le platesc cheltuielile,apa gaz curent,din 2 3 sute daca sunt 10 care s-au integrat,au un job,nu traiesc in case sociale,si isi vad de treaba,pe langa alti care continua sa fure,vinda droguri,afaceri ilegale s.a.m.d…
Urmăresc cu atenție și îngrijorare comementariile🧐
🔒
Ceai bos nu lucrez 8 ore pa zi, ca ma dor tate. Nai o tigara? – antonyo 22 de ani
Iar imi iau ban de la mozi care nu sufera adevarul, here we go:
Ce surpriza, oameni care nu vor sa fie integrati in societate nu se integreaza in societate. Nu imi vine sa cred :O
Degeaba o sa zica mozii ce gargara vor, majoritatea rromilor pur si simplu nu vor sa se integreze. Stiu ca sunt unii care si-ar dori si care chiar se implica politic, dar cand majoritatea lor nu vrea si prefera sa faca…ce fac sa nu vina sa imi planga pe umar ca nu ii place nimeni.
Unde sunt românașii mei care zic că romii au mai multe beneficii decât românii?
Haideți sa va povestesc care e treaba cu proiectele astea sociale. Am cochetat oarecum cu chestia asta acum mult timp, iar din cauza job-ului mai aud povesti de la alți colegi care din nefericire mai fac proiecte din astea “sociale”.
Ca sa ne înțelegem, eu sunt de acord ca axele astea de finanțare trebuie sa existe, dar de la strategie la realitate e cale lunga și cu final trist.
În primul rand, se pleacă de la idei tâmpite. În ciclul de finanțare precedent am auzit de proiecte de incluziune sociala prin ateliere de hand-made. Va dați seama 30 de beneficiari, femei, rrome, făcând handmade în cadrul proiectului. Activitățile pentru beneficiar costau cam 10% din valoarea proiectului, restul pana la 100% fiind salariile “facilitatorilor” “managerului de proiect” și imprimanta mișto care a rămas la sediul ONG-ului. Din aceiași saga trista, mai regăsim cursurile de formare pentru persoane defavorizate, unde se semnau listele de prezenta, se decontau aceleași cheltuieli ca cele de mai sus, se mai îmbogățeau unii (romanii, evident), proiectul era gata, toată lumea fericita mai puțin sărmanii beneficiari.
Alt proiect, de data asta cu străini. De întâlnesc vreo 60 de străini cu scopul de a face incluziune prin arta. Pana la final s-a transformat într-un poverty porn de toată jena. “Unde sunt rromi, sa le facem poze?”
Pe scurt, din proiectele de incluziune sociala, câștigați sunt următorii: ONG-urile și toți care lucrează acolo, mari specialiști care fac o cariera din simulării de cursuri, hotelurile din zonele unde se țin conferințe/cursuri (de cele mai multe ori mana în mana cu managerul de proiect), voluntari străini care vin aici în lumea a 3a și mai scriu ceva fain în CV, UE care zice ca gata, a dat cu bani și a făcut target-ul, etc. Beneficiarii defapt nu sunt ajutați sistemic, pentru o perioada lunga de timp! În teorie, pt a avea succes, munca trebuie sa fie continua, pentru cel puțin 10 ani, nu pentru 3 luni cât tine proiectul. Sunt foarte putini oameni care au stomac pentru asa ceva.
Sunt foarte multe de scris pe subiectul asta…
>De la Daniel David citire: > >Reanalizând secundar rezultatele obţinute de Tellegen şi Laros/Iliescu (2012), am găsitc ă la români (dar acesta este un patten general în diverse ţări/culturi) diferenţele dintre potenţialul intelectual al copiilor al căror tată, respectiv a căror mamă este muncitor necalifîcat vs. profesionist sunt la mărimi foarte mari ale efectului: d = 2, respectiv d = 1,2 (în favoarea calificării mai mari). Diferenţele dintre potenţialul intelectual al copiilor cu tatăl, respectiv mama cu educaţie primară vs. studii universitare sunt de asemenea la mărimi foarte mari ale efectului: d = 1,7, respectiv d = 1,4 (în favoarea nivelului mai mare de educaţie). > >Aşadar, ştiind că potenţialul intelectual are o componentă genetică puternică, aceste rezultate arată fie că activarea acestui potenţial ţine de factori culturali (de exemplu, poziţionarea între limitele stabilite de factorul genetic), fie că potenţialul genetic mare se exprimă în rezultate ocupaţionale şi educaţionale mari. Eu personal tind să cred într-o combinaţie a acestor posibilităţi, astfel că, pe linia constructivistă a lui Feuerstein (2000) şi Vygotsky (1978), există loc şi aici pentru programe culturale de activare a potenţialului intelectual existent. > >Pentru dezvoltarea inteligenţei fluide, programele de educaţie timpurie, programele de parenting şi curriculumul ar trebui să pună accent pe antrenarea memoriei de lucru şi de formare a unei gândiri logice. Pentru dezvoltarea inteligenţei cristalizate, curriculumul şcolar ar trebui regândit, astfel încât acesta să mobilizeze potenţialul intelectual exprimabil în performanţe analoge testelor PISA şi TIMSS. Nu este vorba aici despre pregătirea pentru a reuşi la teste, ci despre utilizarea competenţelor în viaţa cotidiană, nu doar în raportarea unor cunoştinţe declarative. > >Într-adevăr, deşi curriculumul nostru şcolar este puternic saturat de inteligenţa cristalizată (mai ales la clasele mai mari) – ceea ce explică performanţa mai bună la WISC cunoştinţele dobândite sunt însă mai mult declarative şi reproductibile decât procedurale şi implementabile – ceea ce explică performanţa mai slabă la PISA şi TIMSS.
> >Programe specifice ar trebui dedicate rromilor, care nu reuşesc să-şi utilizeze potenţialul intelectual (care este similar celorlalte etnii din România – vezi SON-R) din cauza unor factori discriminanţi, de neacceptat într-o societate modernă, precum nivelul mare desărăcie, lipsa accesului la piaţa muncii şi/sau la educaţie, cu consecinţe negative asupra stării de sănătate, a speranţei de viaţă (10-15 ani mai puţin decât media europeană), a mortalităţii infantile, a CI etc. (vezi şi Eurostat, 2015).
> >Într-adevăr, combinând analizelelui Cvorovic (2014) şi Lynn şi Meisenberg (2010a, 2010b), rezultă că rromii au un CI sistematic mai mic decât CI al ţării/culturii în care trăiesc : Slovenia: 96 vs. 85 ; Slovacia:96 v î . 83; Serbia: 89 vs. 70; România: 91 vs. 60. Rezultatele au fost confirmate şi deRushton şi colaboratorii săi (2007), care au găsit un CI mediu de 70 (la trei comunităţi derromi din Serbia). Conform recensământului din 2011 al INS, în România există aproximativ 600.000 de rromi, distribuiţi în proporţii egale în mediul urban şi în cel rural; majoritatearromilor care au absolvit o facultate (2.403 din 3.397) locuiesc în mediul urban, cei maimulţi fiind bărbaţi (1.155). 67.480 dintre cei 470.000 de romi cu vârsta peste 10 ani suntanalfabeţi, majoritatea (40.000) din mediul rural (INS, 2011); analfabetismul poate fi ocauză importantă pentru CI mai mic al rromilor din România, cauză corectabilă cu politiciadecvate, chiar de discriminare pozitivă, elaborate în comun cu elitele acestei etnii şiacceptate de etnie.
> >Ţinând cont de mărimea etniei, din cauzele menţionate mai sus se iroseşte un potenţial intelectual care ar putea contribui la dezvoltarea ţării şi a comunităţii proprii. În acest context trebuie spus foarte clar că ştiinţa psihologică modernă refuză, în bazaevidenţelor, nu ideologic, interpretări cu tentă rasială şi discriminatorii cu referire ladiferenţele de inteligenţă dintre diverse grupuri etnice. Spre exemplu, şi în SUA au fost dezbateri în ceea ce priveşte diferenţele de inteligenţă dintre americanii negri (.AfricanAmericans) şi americanii albi-caucazieni (.European Americans). Aceste dezbateri aucondus la rezoluţii similare celor propuse aici (vezi Neisser et al., 1996, în AmericanPsychologist), şi anume că factorii culturali (de exemplu, educaţia părinţilor, accesul laeducaţie, nivelul de trai etc.), nu cei biogenetici, sunt cauzele probabile ce explicădiferenţele, cauze care pot fi corectate prin politici publice. Pentru astfel de sugestiiprivind modalităţile posibile de stimulare a inteligenţei, vezi şi Bunke şi colaboratorii săi(2012) şi CE (2012).
> >Daniel David, Psihologia Poporului Român, p. 195 și următoarele
Cu toate ca Spania e mentionata, stiu ca acolo reusisera partial sa-i integreze. Mai fortat de fel, dar reusisera.
De altfel, poate de asta mentioneaza procentul de integrare european in articol ca fiind mai mare, datoritata eforturilor din Spania. Nu stiu exact ce au facut special insa.
​
Edit: Am cautat acum raportul pentri Spania in special, se pare ca m-am inselat. De la criza economica din ~2010 se pare ca situatia populatiei Rrome din Spania s-a inrautatit considerabil. Acum mai traiesc relativ ok doar in regiunea Andalusia.
Aight, here’s a hot take:
Ca să integrezi un grup de oameni în societatea generală, acei oameni ar trebui să-și **dorească** în primul rând a se integra. În schimb, mulți membri ai acestui grup defavorizat nu vor altceva decât să-și vadă de viață în continuare în enclavele lor și să primească cât mai multe pomeni de la fraieri. Asta nu descrie 100% din aceste comunități, bineînțeles. Există indivizi care își doresc să iasă din acest cerc vicios și sunt sigur că fiecare din voi cunoaște oameni de etnie rromă care sunt extrem de amabil, harnici, și ambițioși, și pentru ei programele astea sociale sunt dar de la Dumnezeu. Dar în mare, comunitățile de rromi nu sunt prea interesate în a colabora cu societățile din care cică fac parte, ci doar vor să le paraziteze în limita în care li se permite.
​
Săru-mâna la domnii moderatori!
[removed]
[removed]
Ce ati facut cu rhoynnarul? L-ati banat? Mai invata si el una alta de la noi, despre viata si sa fii om.
Nu trebuie UE și nush ce raport pe bani sa ți spună aia . Poți să întrebi 100 Romani ca la Cabral și toți o sa ți spună același lucru despre țigani nu
Unpopular opinion: Minoritatile **trebuie sa faca eforturi sa se integreze**, nu invers. Eu cand ma duc in casa cuiva, ma supun la regulile lor.
Vrea sa ma descalt? Ma descalt.
Vrea sa ne rugam inainte de masa desi eu sunt ateu? Ma rog inainte de masa.
Vrea sa ne sarutam ca asa e cultura lui? Aia facem.
Nu-mi convine ceva? Ma duc acasa. Punct.
Tu esti musafirul. Nu te duci in casa la om, incingi gratarul in balconul lui si bagi maneluta la boxa bluetooth ca sa te simti tu bine. Nu, nu-i ceri ceasul sa-i arati o schema.
Tu ca minoritate esti responsabil sa inveti limba locului unde te duci in primul rand. Inainte sa te duci acolo! NU, sa dai buna ziua si sa ceri 1 euro nu e “invatat limba”.
Tu ca minoritate esti responsabil sa le intelegi si accepti traditiile si cultura celor din tara in care te duci. Nu e nimeni obligat sa-ti vorbeasca limba ta. Nu sunt ei obligati sa-ti accepte tie casatoria intre 2 copii la 12 ani “ca asa e la voi”.
Situatia de acum cu Ucraina de exemplu e o exceptie pentru ca e situatie speciala, dar cand pleci de buna voia dintr-o tara si ai pretentii sa fi integrat… ugh
Eforturile astea de integrare prin segregare sunt fix ca lupta cu rasismul prin segregare, o discriminare practic incurajata si indirecta. Ma pot gandi doar la Rosa Parks si locurile speciale pentru “colored people”. Lucrurile au luat o schimbare pozitiva cand s-a scos diferentierea asta, si multi incearca acum s-o reintroduca la un nivel sau altul sub aluzia ca ajuta minoritatile.
As vrea ca Gelu Duminica sa aiba cont de roddit si sa scrie un paragraf de 30 de randuri despre traumele intergenerationale ale rromilor, si sa aiba 20 de awarduri, dintre care 12 sa fie din alea scumpe.
Romii care au vrut să se integreze și au fost lăsați de familie s-au integrat sau au fost integrați deja cu tot cu familie în societate.
Dacă nu vor, nu se poate cu forța
Așa surprins mă simt…. Acum ceva ani, Franța ne certa că nu suntem în stare să îi integrăm. Apoi când i-au năpădit in țara lor, le-au dat acolo de un grătar și i-au trimis înapoi în România. Bineînțeles că, după ce au terminat banii, s-au întors în Franța. Exista locuri special concepute pentru ei la diferite instituții de învățământ. Exista diferite programe de integrare dar pur și simplu nu vor. Apoi mai există/existau fonduri europene pentru a îi ajuta sa se integreze dar ce se întâmplă cu ele? https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dosarul-frauda-la-partida-romilor-in-care-sunt-judecati-madalin-voicu-si-nicolae-paun-va-fi-retrimis-la-dna.html
Pe ei i-a întrebat cineva dacă vor?🤔(/s)
Peace was never an option
No offense dar avem obiective mult mai importante decat asta ca sa nu mai zic de probleme mult mai mari care trebuie adresate.
32 comments
nu-mi vine sa creeed
maestre, baga un pikachu
Nu vreau sa fiu rasist, dar [deleted]
De vina e europenii astia ca nu neau lasat sa facem treaba, cumietre /s
intrebarea e vor sa se integreze?am crescut in Portugalia,si acolo e mai rau,romii primesc ajutor de la stat adica ajutor social,casa si primariile le platesc cheltuielile,apa gaz curent,din 2 3 sute daca sunt 10 care s-au integrat,au un job,nu traiesc in case sociale,si isi vad de treaba,pe langa alti care continua sa fure,vinda droguri,afaceri ilegale s.a.m.d…
Urmăresc cu atenție și îngrijorare comementariile🧐
🔒
Ceai bos nu lucrez 8 ore pa zi, ca ma dor tate. Nai o tigara? – antonyo 22 de ani
Iar imi iau ban de la mozi care nu sufera adevarul, here we go:
Ce surpriza, oameni care nu vor sa fie integrati in societate nu se integreaza in societate. Nu imi vine sa cred :O
Degeaba o sa zica mozii ce gargara vor, majoritatea rromilor pur si simplu nu vor sa se integreze. Stiu ca sunt unii care si-ar dori si care chiar se implica politic, dar cand majoritatea lor nu vrea si prefera sa faca…ce fac sa nu vina sa imi planga pe umar ca nu ii place nimeni.
Unde sunt românașii mei care zic că romii au mai multe beneficii decât românii?
Haideți sa va povestesc care e treaba cu proiectele astea sociale. Am cochetat oarecum cu chestia asta acum mult timp, iar din cauza job-ului mai aud povesti de la alți colegi care din nefericire mai fac proiecte din astea “sociale”.
Ca sa ne înțelegem, eu sunt de acord ca axele astea de finanțare trebuie sa existe, dar de la strategie la realitate e cale lunga și cu final trist.
În primul rand, se pleacă de la idei tâmpite. În ciclul de finanțare precedent am auzit de proiecte de incluziune sociala prin ateliere de hand-made. Va dați seama 30 de beneficiari, femei, rrome, făcând handmade în cadrul proiectului. Activitățile pentru beneficiar costau cam 10% din valoarea proiectului, restul pana la 100% fiind salariile “facilitatorilor” “managerului de proiect” și imprimanta mișto care a rămas la sediul ONG-ului. Din aceiași saga trista, mai regăsim cursurile de formare pentru persoane defavorizate, unde se semnau listele de prezenta, se decontau aceleași cheltuieli ca cele de mai sus, se mai îmbogățeau unii (romanii, evident), proiectul era gata, toată lumea fericita mai puțin sărmanii beneficiari.
Alt proiect, de data asta cu străini. De întâlnesc vreo 60 de străini cu scopul de a face incluziune prin arta. Pana la final s-a transformat într-un poverty porn de toată jena. “Unde sunt rromi, sa le facem poze?”
Pe scurt, din proiectele de incluziune sociala, câștigați sunt următorii: ONG-urile și toți care lucrează acolo, mari specialiști care fac o cariera din simulării de cursuri, hotelurile din zonele unde se țin conferințe/cursuri (de cele mai multe ori mana în mana cu managerul de proiect), voluntari străini care vin aici în lumea a 3a și mai scriu ceva fain în CV, UE care zice ca gata, a dat cu bani și a făcut target-ul, etc. Beneficiarii defapt nu sunt ajutați sistemic, pentru o perioada lunga de timp! În teorie, pt a avea succes, munca trebuie sa fie continua, pentru cel puțin 10 ani, nu pentru 3 luni cât tine proiectul. Sunt foarte putini oameni care au stomac pentru asa ceva.
Sunt foarte multe de scris pe subiectul asta…
>De la Daniel David citire:
>
>Reanalizând secundar rezultatele obţinute de Tellegen şi Laros/Iliescu (2012), am găsitc ă la români (dar acesta este un patten general în diverse ţări/culturi) diferenţele dintre potenţialul intelectual al copiilor al căror tată, respectiv a căror mamă este muncitor necalifîcat vs. profesionist sunt la mărimi foarte mari ale efectului: d = 2, respectiv d = 1,2 (în favoarea calificării mai mari). Diferenţele dintre potenţialul intelectual al copiilor cu tatăl, respectiv mama cu educaţie primară vs. studii universitare sunt de asemenea la mărimi foarte mari ale efectului: d = 1,7, respectiv d = 1,4 (în favoarea nivelului mai mare de educaţie).
>
>Aşadar, ştiind că potenţialul intelectual are o componentă genetică puternică, aceste rezultate arată fie că activarea acestui potenţial ţine de factori culturali (de exemplu, poziţionarea între limitele stabilite de factorul genetic), fie că potenţialul genetic mare se exprimă în rezultate ocupaţionale şi educaţionale mari. Eu personal tind să cred într-o combinaţie a acestor posibilităţi, astfel că, pe linia constructivistă a lui Feuerstein (2000) şi Vygotsky (1978), există loc şi aici pentru programe culturale de activare a potenţialului intelectual existent.
>
>Pentru dezvoltarea inteligenţei fluide, programele de educaţie timpurie, programele de parenting şi curriculumul ar trebui să pună accent pe antrenarea memoriei de lucru şi de formare a unei gândiri logice. Pentru dezvoltarea inteligenţei cristalizate, curriculumul şcolar ar trebui regândit, astfel încât acesta să mobilizeze potenţialul intelectual exprimabil în performanţe analoge testelor PISA şi TIMSS. Nu este vorba aici despre pregătirea pentru a reuşi la teste, ci despre utilizarea competenţelor în viaţa cotidiană, nu doar în raportarea unor cunoştinţe declarative.
>
>Într-adevăr, deşi curriculumul nostru şcolar este puternic saturat de inteligenţa cristalizată (mai ales la clasele mai mari) – ceea ce explică performanţa mai bună la WISC cunoştinţele dobândite sunt însă mai mult declarative şi reproductibile decât procedurale şi implementabile – ceea ce explică performanţa mai slabă la PISA şi TIMSS.
>
>Programe specifice ar trebui dedicate rromilor, care nu reuşesc să-şi utilizeze potenţialul intelectual (care este similar celorlalte etnii din România – vezi SON-R) din cauza unor factori discriminanţi, de neacceptat într-o societate modernă, precum nivelul mare desărăcie, lipsa accesului la piaţa muncii şi/sau la educaţie, cu consecinţe negative asupra stării de sănătate, a speranţei de viaţă (10-15 ani mai puţin decât media europeană), a mortalităţii infantile, a CI etc. (vezi şi Eurostat, 2015).
>
>Într-adevăr, combinând analizelelui Cvorovic (2014) şi Lynn şi Meisenberg (2010a, 2010b), rezultă că rromii au un CI sistematic mai mic decât CI al ţării/culturii în care trăiesc : Slovenia: 96 vs. 85 ; Slovacia:96 v î . 83; Serbia: 89 vs. 70; România: 91 vs. 60. Rezultatele au fost confirmate şi deRushton şi colaboratorii săi (2007), care au găsit un CI mediu de 70 (la trei comunităţi derromi din Serbia). Conform recensământului din 2011 al INS, în România există aproximativ 600.000 de rromi, distribuiţi în proporţii egale în mediul urban şi în cel rural; majoritatearromilor care au absolvit o facultate (2.403 din 3.397) locuiesc în mediul urban, cei maimulţi fiind bărbaţi (1.155). 67.480 dintre cei 470.000 de romi cu vârsta peste 10 ani suntanalfabeţi, majoritatea (40.000) din mediul rural (INS, 2011); analfabetismul poate fi ocauză importantă pentru CI mai mic al rromilor din România, cauză corectabilă cu politiciadecvate, chiar de discriminare pozitivă, elaborate în comun cu elitele acestei etnii şiacceptate de etnie.
>
>Ţinând cont de mărimea etniei, din cauzele menţionate mai sus se iroseşte un potenţial intelectual care ar putea contribui la dezvoltarea ţării şi a comunităţii proprii. În acest context trebuie spus foarte clar că ştiinţa psihologică modernă refuză, în bazaevidenţelor, nu ideologic, interpretări cu tentă rasială şi discriminatorii cu referire ladiferenţele de inteligenţă dintre diverse grupuri etnice. Spre exemplu, şi în SUA au fost dezbateri în ceea ce priveşte diferenţele de inteligenţă dintre americanii negri (.AfricanAmericans) şi americanii albi-caucazieni (.European Americans). Aceste dezbateri aucondus la rezoluţii similare celor propuse aici (vezi Neisser et al., 1996, în AmericanPsychologist), şi anume că factorii culturali (de exemplu, educaţia părinţilor, accesul laeducaţie, nivelul de trai etc.), nu cei biogenetici, sunt cauzele probabile ce explicădiferenţele, cauze care pot fi corectate prin politici publice. Pentru astfel de sugestiiprivind modalităţile posibile de stimulare a inteligenţei, vezi şi Bunke şi colaboratorii săi(2012) şi CE (2012).
>
>Daniel David, Psihologia Poporului Român, p. 195 și următoarele
Cu toate ca Spania e mentionata, stiu ca acolo reusisera partial sa-i integreze. Mai fortat de fel, dar reusisera.
De altfel, poate de asta mentioneaza procentul de integrare european in articol ca fiind mai mare, datoritata eforturilor din Spania. Nu stiu exact ce au facut special insa.
​
Edit: Am cautat acum raportul pentri Spania in special, se pare ca m-am inselat. De la criza economica din ~2010 se pare ca situatia populatiei Rrome din Spania s-a inrautatit considerabil. Acum mai traiesc relativ ok doar in regiunea Andalusia.
Aight, here’s a hot take:
Ca să integrezi un grup de oameni în societatea generală, acei oameni ar trebui să-și **dorească** în primul rând a se integra. În schimb, mulți membri ai acestui grup defavorizat nu vor altceva decât să-și vadă de viață în continuare în enclavele lor și să primească cât mai multe pomeni de la fraieri. Asta nu descrie 100% din aceste comunități, bineînțeles. Există indivizi care își doresc să iasă din acest cerc vicios și sunt sigur că fiecare din voi cunoaște oameni de etnie rromă care sunt extrem de amabil, harnici, și ambițioși, și pentru ei programele astea sociale sunt dar de la Dumnezeu. Dar în mare, comunitățile de rromi nu sunt prea interesate în a colabora cu societățile din care cică fac parte, ci doar vor să le paraziteze în limita în care li se permite.
​
Săru-mâna la domnii moderatori!
[removed]
[removed]
Ce ati facut cu rhoynnarul? L-ati banat? Mai invata si el una alta de la noi, despre viata si sa fii om.
Nu trebuie UE și nush ce raport pe bani sa ți spună aia
. Poți să întrebi 100 Romani ca la Cabral și toți o sa ți spună același lucru despre țigani nu
Unpopular opinion: Minoritatile **trebuie sa faca eforturi sa se integreze**, nu invers. Eu cand ma duc in casa cuiva, ma supun la regulile lor.
Vrea sa ma descalt? Ma descalt.
Vrea sa ne rugam inainte de masa desi eu sunt ateu? Ma rog inainte de masa.
Vrea sa ne sarutam ca asa e cultura lui? Aia facem.
Nu-mi convine ceva? Ma duc acasa. Punct.
Tu esti musafirul. Nu te duci in casa la om, incingi gratarul in balconul lui si bagi maneluta la boxa bluetooth ca sa te simti tu bine. Nu, nu-i ceri ceasul sa-i arati o schema.
Tu ca minoritate esti responsabil sa inveti limba locului unde te duci in primul rand. Inainte sa te duci acolo! NU, sa dai buna ziua si sa ceri 1 euro nu e “invatat limba”.
Tu ca minoritate esti responsabil sa le intelegi si accepti traditiile si cultura celor din tara in care te duci. Nu e nimeni obligat sa-ti vorbeasca limba ta. Nu sunt ei obligati sa-ti accepte tie casatoria intre 2 copii la 12 ani “ca asa e la voi”.
Situatia de acum cu Ucraina de exemplu e o exceptie pentru ca e situatie speciala, dar cand pleci de buna voia dintr-o tara si ai pretentii sa fi integrat… ugh
Eforturile astea de integrare prin segregare sunt fix ca lupta cu rasismul prin segregare, o discriminare practic incurajata si indirecta. Ma pot gandi doar la Rosa Parks si locurile speciale pentru “colored people”. Lucrurile au luat o schimbare pozitiva cand s-a scos diferentierea asta, si multi incearca acum s-o reintroduca la un nivel sau altul sub aluzia ca ajuta minoritatile.
As vrea ca Gelu Duminica sa aiba cont de roddit si sa scrie un paragraf de 30 de randuri despre traumele intergenerationale ale rromilor, si sa aiba 20 de awarduri, dintre care 12 sa fie din alea scumpe.
Romii care au vrut să se integreze și au fost lăsați de familie s-au integrat sau au fost integrați deja cu tot cu familie în societate.
Dacă nu vor, nu se poate cu forța
Așa surprins mă simt….
Acum ceva ani, Franța ne certa că nu suntem în stare să îi integrăm. Apoi când i-au năpădit in țara lor, le-au dat acolo de un grătar și i-au trimis înapoi în România. Bineînțeles că, după ce au terminat banii, s-au întors în Franța.
Exista locuri special concepute pentru ei la diferite instituții de învățământ. Exista diferite programe de integrare dar pur și simplu nu vor.
Apoi mai există/existau fonduri europene pentru a îi ajuta sa se integreze dar ce se întâmplă cu ele? https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dosarul-frauda-la-partida-romilor-in-care-sunt-judecati-madalin-voicu-si-nicolae-paun-va-fi-retrimis-la-dna.html
Pe ei i-a întrebat cineva dacă vor?🤔(/s)
Peace was never an option
No offense dar avem obiective mult mai importante decat asta ca sa nu mai zic de probleme mult mai mari care trebuie adresate.
[Tutorial pă Anglea](https://youtube.com/shorts/rtj7F4Nq1hc?feature=share)
O, nu! Aproape că îți vine să crezi că mișcarea tofu progresista de diversitate și incluziune e bazată pe un model sociologic fantezist!
⢀⣠⣾⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠀⠀⠀⠀⣠⣤⣶⣶ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠀⠀⠀⢰⣿⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣧⣀⣀⣾⣿⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⡏⠉⠛⢿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠀⠀⠀⠈⠛⢿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠿⠛⠉⠁⠀⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣧⡀⠀⠀⠀⠀⠙⠿⠿⠿⠻⠿⠿⠟⠿⠛⠉⠀⠀⠀⠀⠀⣸⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣷⣄⠀⡀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⢀⣴⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠏⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠠⣴⣿⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡟⠀⠀⢰⣹⡆⠀⠀⠀⠀⠀⠀⣭⣷⠀⠀⠀⠸⣿⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠃⠀⠀⠈⠉⠀⠀⠤⠄⠀⠀⠀⠉⠁⠀⠀⠀⠀⢿⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⢾⣿⣷⠀⠀⠀⠀⡠⠤⢄⠀⠀⠀⠠⣿⣿⣷⠀⢸⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡀⠉⠀⠀⠀⠀⠀⢄⠀⢀⠀⠀⠀⠀⠉⠉⠁⠀⠀⣿⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣧⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠈⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⢹⣿⣿ ⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠃⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⢸⣿⣿
[comment was deleted by moderator]
pe mine ma doare in poola de ei.
Situatia rrromilor e aceeasi de secole.. ce ii face pe europeni sa creada ca o poate imbunatati?
Coae vorbim despre un popor care isi aranjeaza casatoriile ca sa continue bloodlineu de vrajitoare 🤣🤣🤣🤣